Impactul căldurii asupra psihicului - soluții pentru a ne proteja (și) sănătatea mintală vara

Jul 5

E ușor de observat că temperatura crește în lunile de vară, dar efectele nocive ale caniculei asupra psihicului uman sunt mai puțin discutate. Rămâne de văzut câte recorduri de temperaturi extreme va depăși vara 2025 față de verile trecute având în vedere că deja s-au emis avertizări săptămânale de cod roșu, portocaliu sau galben pe tot teritoriul României și în Europa.

Căldura extremă este o consecință inevitabilă a faptului că planeta se încălzește tot mai mult. Un studiu publicat în revista Nature sugerează că, în absența unor măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, orașele din sudul Europei, inclusiv cele din România, vor înregistra creșteri semnificative ale deceselor cauzate de temperaturile extreme.

Consecințele căldurii asupra sănătății fizice sunt destul de bine cunoscute, printre ele se numără complicațiile cardiace, infarctul cauzat de căldură, insolația, epuizarea termică, amețelile și durerile de cap. Faptul că temperaturile mari au și consecințe psihologice - de la iritabilitate și tulburări de concentrare până la impulsivitate - merită amintit mai des. Impactul acestor consecințe psihologice poate fi un risc crescut de tulburări de sănătate mintală în rândul populației, precum și o stare de tensiune generalizată care poate duce la conflicte sociale. Un raport din 2023 al American Psychological Association arată că sănătatea mintală afectată de căldură poate avea efecte negative și asupra devoltării creierului la copii și tineri. (Clayton, S., et al., Mental Health and Our Changing Climate: Children and Youth Report, 2023)

“Căldura extremă îi poate face pe oameni să fie mai deprimați sau mai iritabili, poate declanșa episoade psihotice, iar unii oameni care iau tratament psihiatric pot fi mai sensibili la temperaturile ridicate”, spune Jane Gilbert, prima persoană din lume desemnată Chief Heat Officer, o funcție publică creată în 2021 de administrația statului Florida, din SUA. Totodată, psihologii și cercetătorii din domeniu încearcă să înțeleagă mai bine modurile în care stările afective, comportamentele și gândurile oamenilor sunt influențate de căldură.

Se știe deja că pericolele imediate ale temperaturilor extreme sunt legate de sănătatea fizică. Atunci când corpul pierde prea multă apă și săruri prin transpirație, apar epuizarea termică, amețeala, pielea palidă și pulsul crescut. Netratate, insolația sau epuizarea termică pot să progreseze rapid spre un șoc termic și un infarct dacă sistemul nostru de reglare a temperaturii corporale cedează complet și ne crește temperatura internă a corpului. O hipertermie este foarte dăunătoare creierului: între 10% și 20% dintre cei care au supraviețuit unor șocuri termice au avut și leziuni cerebrale persistente, arată un studiu din 2022 (Bouchama, A., et al., Nature Reviews, Vol. 8, 2022).

Aproape toate medicamentele psihotrope cu excepția benzodiazepinelor pot afecta capacitatea corpului să genstioneze căldura, mărind astfel riscul de insolație și de șoc termic. Deși aceste informații sunt menționate pe prospectele medicamentelor, puțini pacienți le cunosc. Este bine să reținem că insolația este o urgență medicală care poate avea consecințe foarte grave chiar și când este tratată.

Căldura agravează și simptomele afecțiunilor psihice preexistente. Printre acestea sunt și abuzul de substanțe, anxietatea și tulburările legate de stres, tulburările afective, schizofrenia, auto-vătămarea și tulburările de comportament ale copiilor, ceea ce îi poate aduce pe unii oameni direct la camera de gardă a spitalelor. În București și zona județului Ilfov, față de săptămânile fără caniculă, serviciul public de ambulanță este cu 7% mai solicitat, iar numărul solicitărilor făcute din locuri publice este cu 24% mai mare. (Sursa: RRA) În aceeași perioadă a anului trecut, același serviciu de ambulanță a înregistrat pana la 1500 de apeluri în doar 24 de ore, dintre care 1000 doar pe fondul caniculei. (Sursa: G4Media) Dar dacă ne uităm doar la vizitele la camera de gardă sau la apelurile la 112 nu vedem decât situațiile cele mai extreme. Este posibil ca numărul de persoane care au nevoie de sprijin medical sau psihologic să fie mult mai mare, unii oameni neprimind niciun fel de tratament deși au simptome relevante.

Așa cum valurile de caniculă sunt periculoase pentru sănătatea fizică a adulților mai în vârstă, așa și simptomele psihologice legate de căldură îi pot afecta pe cei mai vulnerabili dintre noi în mod particular. Un studiu al Universității din Adelaide a observat o creștere cu 2,2% a mortalității corelate cu probleme de sănătate mintală la fiecare creștere cu 16 grade a temperaturii ambientale. Mortalitatea cea mai ridicată a fost a celor care aveau tulburări de abuz de substanțe, iar persoanele peste 65 de ani care locuiau în zone subtropicale și tropicale fiind cele mai afectate.

Deși tulburările afective sunt asociate mai des cu anotimpurile reci, deci de obicei cu iarna, există și un subgrup de populație care se confruntă cu depresie majoră corelată cu vara. Kely Rohan, psiholog clinician la Universitatea din Vermont, spune că subiectul nu este suficient de des cercetat științific pentru că apare mai puțin frecvent, dar are legătură cu modul în care oamenii fac sau nu fac față căldurii și umidității. “Unii dintre neurotransmițători, precum nonepinefrina, dopamina și serotonina, care se ocupă de obicei cu reglarea dispoziției, au un rol și în reglarea termică, deci dacă apare o disfuncție cu unul sau mai mulți dintre acești neurotransmițători poate apărea atât un risc de depresie cât și o incapacitate de a tolera căldura și umiditatea.” Mai pot apărea și componente cognitive sau comportamentale în tabloul clinic al depresiei de vară, spune Rohan, pentru că oamenii care nu suportă căldura pot avea tendința de a se izola în casă sau să rumineze intens asupra dificultății zilelor și lunilor neplăcute de vară.

Depresia majoră care apare vara diferă de cea asociată cu iarna și prin faptul că oamenii nu reclamă neapărat îngrășare, diverse pofte alimentare și creșterea nevoii de somn, ci pierdere în greutate, pierderea apetitului alimentar și insomnii. Momentan tratamentul medicamentos al depresiei nu diferă în funcție de anotimp, dar psihoterapia necesită adaptare și poate fi personalizată contextului specific al fiecărui om.

Reacții agresive

Căldura a mai fost asociată în unele studii și cu modificări de comportament, dar și de stil de gândire. Cercetătorii din domeniul juridic au constatat corelații între vremea caniculată și rata infracționalității, legături ce pot apărea din cauza activităților și oportunităților crescute.

Cercetările care au investigat legătura dintre caniculă și agresivitate au dat rezultate mixte. Craig Anderson, psiholog de la Universitatea de stat din Iowa, a găsit dovezi că oamenii interpretează interacțiunile ambigue ca fiind mai agresive atunci când temperaturile sunt ridicate. (Advances in Experimental Social Psychology, Vol. 32, 2000).

“Când percepi comportamentul ceilorlalți ca fiind mai agresiv atunci cresc șansele să te consideri provocat și să răspunzi într-un mod ostil”, spune Anderson. Canicula poate să ne afecteze capacitatea de a lua decizii și să ne stimuleze iritabilitatea și prin faptul că ne dereglează somnul sau ne menține într-o stare de disconfort sau pur și simplu fiindcă ne solicită creierul care încearcă să funcționeze în circumstanțe care nu sunt optime.

Un alt studiu recent indică faptul că expunerea la temperaturi mari ne poate crește impulsivitatea autoevaluată. Un cercetător din Chicago spune că “a fi expus la stres termic în propria casă este corelat cu o creștere a impulsivității”. (PsyArXiv Preprints, 2023).

A fi expuși la fenomenele de încălzire urbană în care betonul și asfaltul stochează căldură și cresc temperaturile în orașe comparativ cu zonele verzi din suburbii prezintă o altă legătură cu impulsivitatea. Este posibil ca accesul la sisteme de aer condiționat sau de răcire să amelioreze acest efect, dar oamenii care nu au resurse suficiente pentru a-și răcori casele nu au unde să evadeze din calea caniculei.

Stresul cauzat de căldură este corelat și cu probleme de gândire. Într-un studiu deafășurat în Shanghai, 36 de persoane sănătoase au fost expuse la temperaturi care variau între 22 și 28 de grade celsius în timp ce lucrau la birou. Răspunsurile lor fiziologice au fost înregistrate periodic în timp ce încercau să facă sarcini obișnuite precum scrisul sau operații simple de aritmetică. În cazul tuturor sarcinilor performanța cognitivă a scăzut pe măsură ce temperatura a crescut, cu un declin de până la 10% la temperatura cea mai mare comparativ cu cea mai mică. (Lan, L., et al., Indoor Air, Vol. 32, No. 1, 2022).

Soluții pentru a ne proteja de caniculă

“Dacă reușim să scădem temperaturile într-un întreg cartier luând măsuri administrative eficiente, atunci vom reuși să reducem atât impactul fizic, cât și pe cel psihologic al căldurii”, spune Ali Frazzini, expert în sănătate publică în Los Angeles. Politicile publice care funcționează se adresează locuitorilor obișnuiți, precum anunțurile de informare și crearea de spații publice destinate răcoririi, dar ele trebuie corelate și cu cele care creează infrastructură adaptată schimbărilor climatice, precum plantările de copaci. Din cauza disparităților socioeconomice în ceea ce privește impactul zilelor caniculare, majoritatea politicilor publice trebuie concentrate pe nevoile celor care nu au privilegii financiare, spune Gilbert.

Ce putem face fiecare pentru a ne proteja de căldura extremă

Deși nu există suficiente cercetări în legătură cu protejarea sănătății noastre mintale în zilele caniculare, există câteva acțiuni susținute de dovezi științifice care ne pot ajuta:

Recunoaște și validează îngrijorarea ta și a celorlalți. Temperaturile ridicate ne aduc aminte că amenințarea schimbărilor climatice este reală. Este necesar să validăm aceste temeri și preocupări legate de viitor și să sprijinim acțiuni concrete care pot ameliora situația, fie că e vorba de propriile noastre acțiuni, ale tinerilor, ale ONG-urilor sau ale administrației locale.
Vizitează un spațiu verde. Natura ne poate îmbunătăți dispoziția, deci, dacă ai posibilitatea, îndepărtează-te de beton și de asfalt căutând să petreci măcar câteva minute pe zi într-un mediu umbrit și cât mai natural posibil.
Întreține, nu amâna relațiile sociale. Este posibil ca declinul stării afective să fie cauzat de izolarea socială care ni se pare uneori o soluție bună ca să ne protejăm de căldură. Caută să nu amâni și să nu anulezi angajamentele sociale obișnuite dacă poți să le muți într-un loc ferit de căldură pentru a preveni riscul izolării și al deprimării. Poate conta să verifici periodic și ce mai fac vecinii în perioadele caniculare, o ocazie bună să-ți menții antrenate și propriile abilități sociale.
Cere ajutor de specialitate. Depresia care apare vara răspunde la fel de bine tratamentelor medicamentoase și psihoterapiei bazate pe dovezi științifice, iar dacă ai dificultăți în a face față caniculei este important să cauți sprijin cât mai curând. Dacă observi schimbări comportamentale, de exemplu impulsivitate, dificultăți cognitive, precum problemele de concentrare sau de memorie, dereglări ale somnului, sentimente de copleșire, deprimare, iritabilitate sau anxietate, te poți adresa unui specialist. Pentru o întâlnire cu mine la cabinet îți poți face o programare aici.

Resurse externe:

Classic and exertional heatstroke

https://www.nature.com/articles/s41572-021-00334-6

Climate Change and Mental Health: A Scoping Review

https://www.mdpi.com/1660-4601/18/9/4486

Association Between Ambient Heat and Risk of Emergency Department Visits for Mental Health Among US Adults, 2010 to 2019

https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/2789481

Is there an association between hot weather and poor mental health outcomes? A systematic review and meta-analysis

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160412021001586?via%3Dihub

Weird winter weather in the Anthropocene: How volatile temperatures shape violent crime

https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0047235223000612

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0047235223000612?via%3Dihub